sábado, 30 de agosto de 2014

Putine lucruri despre legende si alte obiceiuri stravechi. Rudolf Bultman.

   Credintele comun-populiste sustin ca un mit, sau mai bine spus mentalul colectiv  sustine ca un mit, face parte din toata colectia de zei, eroi sau personaje fictive care in timpuri memoriale au internevit sau aparut de o forma pozitiva/negativa in viata oamenilor de zi cu zi din acele timpuri.
   In aceste credinte, intra diverse rituri, obiceiuri trecute, ceremonii sangeroase si traditii, care mai cam in toate cazurile au fost impuse de catre acesti zei, fiinte, forte etc. Miturile, se refera din start la personaje extra-umane care au dus ( din spusele oamenilor de rand) la formarea de   secte, grupuri, obiceiuri, care au separat  rasa umana facand-o sa se bata una impotriva celeilalte. Multi dintre acesti zei sau entitati extra-terane aveau apucaturi violente, sangeroase si chiar carnale, facand ca propia conduita a fiintei umane sa fie una de o joasa morala, din moment ce au obligat oamenii sa imbratiseze aceste obiceiuri.
   O alta caracteristica a mitului este complexitatea, neintelegerea si confuzia intre foarte multe evenimente care au avut loc, evenimente sau obiceiuri, multe din ele nefiind intelese nici macar de slujitorii religiosi. O parte importanta din aceste credinte mitologice o reprezinta relatiile fizice intre muritori si aceste entitati, relatii de toate tipurile care i-au facut pe oameni sa-si schimbe obijnuintele, stilul de viata si realitatile cotidiene. Acestia imbratisand de la acesti zei (Elohim) credinte si obiceiuri ciudate si de neinteles.
    Pe acest blog o sa analizam/am analizat in parte, toate lucrurile pe care acesti mitologisti le dau ca adevarate si de neclintit, acestea reprezentand pentru ei  fondul si baza inspre care trebuie sa se indrepte umanitatea. Daca avem in vedere toata caracteristicile atribuite unui mit o sa vedem ca foarte multe dintre acestea apar in toate religile inclusiv in cea crestina, facandu-ne sa avem dubii in ceea ce priveste autenticitatea zisei religii.

   Un alt val de oameni sunt cei care sustin ca miturile nu reprezinta altceva decat interpretarea gresita, prin cuvinte simple, a unor fenomene de sorginte istoric petrecute acum cateva mii si mii de ani si pe care oamenii acelor vremuri nu au stiut sa le interpreteze. Ei cred ca atat miturile cat si legendele repezinta exactitati istorice distorsionate de timp, si care au fost gresit interpretate de acei oameni, care la randul lor le-au dat mai departe sub forma unor  manuscrise ( exemplu biblie) interpretand dupa propiul lor nivel de inteligenta cele intamplate. Aceste intamplari istorice ar fi putut avea loc acum mii si mii de ani, acesta este motivul pentru care au ajuns la noi atat de deformate, deasta in momentul de fata par atat de absurde, puerile si fantastice, din cauza timpului care a trecut.
                                                               
   Diferenta fundamentala intre prima optiune si a doua optiune, de a vedea un mit, consista in existenta sau neexistena unei intamplari istorice care a avut loc intr-un timp anterior decat cel trait de cei care au scris si reedactat aceste intamplari, dand nastere unei credine posterioare scrierii anterioare. Cele doua curente de opinie au un punct de abdicare comun, si anume, cele doua sunt de acord ca cei care au scris aceste lucruri au interpretat dupa nivelul lor de informatie, iar odata cu trecerea timpului acea informatie s-a distorsionat, cu alte cuvinte acele intamplari au avut alt patron de desfasurare, insa in apararea lor vin tot ei, spunand ca nu au fost interpretate cum trebuie.
Aparatorii irealului sustin ca mintea umana creaza mituri la nivel inconstient pentru a-si stabili un obiectiv. De partea opusa, aparatorii realitatii sustin ca mintea umana in jurul unui eveniment sub o forma sau alta extraoridinar, se dedica a fabula, transformand totul intr-o strategie pentru a-si aminti lucruri sau pentru a stabili un obiectiv sau altul. Realul sau irealul, in propile lor pozitii, relateaza faptul ca in actualitate aceste doua optiuni nu sunt chiar atat de obiective.
   Din cauza imensei distorsiuni cu care aceasta informatie a ajuns la noi, in zilele noastre, cuvantul mit, este sinonim cu fals. In alta ordine de ideei, un mit  in mentalul colectiv reprezinta  o idee falsa, o credinta falsa, asupra careia va plana tot timpul dubiul inexactitatii, necontand vechimea sau originea, asta din punctul meu de vedere.

   Dispar religiile? Cred ca da, in ciuda vechimii acestora si-n ciuda a celor aproximativ  8 miliarde de oameni care le imbraca doar formal/activ, in ciuda multor ganditi care s-au declarat religiosi odata cu trecere timpului, cred ca da. 
Aicea aveti o traducere la ceea ce spune Rudolf Bultman  (Noi, am mai publicat pe acest Blog, ceea ce spune domnul Bultaman despre Crestinism) un emerit teolog care a ajuns sa se incline si el asupra autenticitatii acestei carti vechi , si anume biblia.
In noul testament il anunta pe Isus Cristos: nu doar predicarea referitoare la imparatia lui dumnezeu, ci toata persoana sa a fost mitologizata de la inceputurile crestinismului pana in prezent. Specialistii noului testament nu sunt de acord in ceea ce priveste informatia cum ca Isus s-a proclamat de unul singur Mesias,  nu se stie daca a facut-o de unul singur si nu se stie daca el intr-adevar se credea Messias sau alesul ,  nu se stie cu exactitate daca Isus s-a proclamat fiul tatalui sau daca acesta a venit din cer ( Rudolf Bultmann)
Daca intr-adevar asa a fost, Isus nu a fost altceva decat alt mit mitologizat dupa moartea sa, de catre ganditii timpurilor primordiale de acum mii si mii de ani.


No hay comentarios:

Publicar un comentario